Negru.

Revin cu o poezie nouă, sper să vă placă 🙂

 

Negru

de Damian Alexandru

 

Viaţa-i o înmormântare

Cerşeşti pentru iertare

Nimic nu are valoare

Totu-i negru.

 

Trăieşti un doliu etern

Cauţi o lumină-n cer

Îţi repeţi „nu mă tem”

Totu-i negru.

 

Faci un pas pe scara infinitului

Dar sufletul ţi se închide

Cazi în mijlocul abisului

Totu-i negru.

Anunțuri

Început îngheţat.

Nu am mai scris de mult, atât pe blog cât şi în caietul meu, recent am terminat ceva nou şi împart cu cine va citi această pagină. Sper să vă placă, dacă vreţi lăsaţi o părere. Mulţumesc.

 

Copacul bătrân tremură de frig
Zăpada curge uşor din cer
Natura-i cuprinsă de un somn adânc
Gheaţa-i o cărare spre cimitir.

Ajuns la poartă, apăs pe clanţă
Păşesc în cavoul de gheaţă
Silueta satanei mă înfioară
Mă pofteşte zâmbitor afară

În cimitirul alb sfârşitul m-a găsit
Spini de gheaţă mă apasă pe frunte
O greutate pe spate m-a doborât
Spre drumul vietii am pornit.